PROBABIL CA NU GRESIM PREA MULT DACA AFIRMAM CA PRACTIC ORICE SPORTIV CARE SE ANTRENEAZA DE CEL PUTIN DOI ANI A SIMTIT MACAR O DATA IN ACEST INTERVAL DE TIMP O DURERE IN UMAR.
Articulatia umarului pare sa fie predispusa in mod special la suferinte, fie ele cronice sau acute. Odata ce durerea se instaleaza in umar, chiar si o activitate de rutina cum ar fi imbracarea unei camasi sau samponarea parului la dus poate deveni o povara.
Antrenamentul pare sa devina imposibil in conditiile unei dureri a umarului deoarece acesta este implicat in miscare la diferite nivele, de catre aproape toate exercitiile.
O problema a umarului poate fi agravata si de genuflexiuni sau de ridicarile pe varfuri.
Rolul articulatiei umarului, de “oaie neagra” a tuturor articulatiilor, deriva din structura sa specifica.
Articulatia glenohumerala locul unde capul humerusului se ataseaza la complexul umarului este o articulatie de tip proeminenta-capsula ca si cea a soldului.
Spre deosebire insa de articulatia soldului. Spre deosebire insa de articulatia soldului, articulatia glenohumerala este destul de fragila deoarece oasele contribuie putin la stabilitatea sa. Acest rol este jucat de muschii inconjuratori, de tendoanele acestora, precum si de ligamentele capsulare. Astfel, caracteristica principala a articulatiei umarului este solicitarea enorma aplicata articulatiei glenohumerale de catre brate.
Ganditi-va ca pentru o persoana cu o lungime obisnuita a bratului, tinerea in echilibru a unei gantere de 5 kg cu bratul intins (ca in ridicarile laterale) echivaleaza cu peste 20 kg forta pentru articulatia umarului.
LEZIUNI CARE POT REZULTA DIN ANTRENAMENTUL DE CULTURISM SI FITNESS
Impinsul din culcat cu haltera, probabil cel mai popular exercitiu in salile de antrenament de astazi, este un stimulator eficient al dezvoltarii pectoralilor dar si un pericol pentru articulatia umarului. El are o aura aproape mistica, fiind pentru multe persoane mai mult o demonstratie de forta decat un exercitiu de antrenament.Pe langa contributia pe care o are la crearea dezechilibrului dintre deltoidul anterior si cel posterior, impinsul din culcat este primul candidat la repetari fortate, negative grele, incercari de ridicare nereusite sau tehnica de executie gresita.Peste 90% din leziunile umarului care rezulta din efectuarea impinsului din culcat sunt provocate in timpul fazei de tranzitie (de amortizare) dintre portiunile negativa si pozitiva a miscarii.
Mai exact, o coborare rapida a halterei inainte de a o impinge inapoi sus creaza asupra barei o forta momentana foarte mare care trebuie inversata rapid de complexul umarului, inainte ca haltera sa fie ridicata.
Cand valoarea acestei forte depaseste limitele acceptate de mecanismul articular, umarul nu mai este capabil sa o inverseze, fapt care genereaza pierderea startului pentru ridicare, rupturi musculare, sau amandoua.
De aceea, atunci cand efectuati impins din culcat coborati intotdeauna bara sub un control deplin. O pauza la baza miscarii nu este necesara decat daca sunteti un powerlifter, o miscare controlata de tip “atinge si pleaca” este cea mai buna.
O alta cauza a leziunilor umarulu este dezechilibrul muscular. Multi culturisti neglijeaza aproape complet musculatura segmentului posterior al deltoidului. Exercitiile cele mai folosite in antrenament (impinsul din culcat, impinsul cu haltera din sezand, tractiunile la scripete pentru dorsali) sunt exercitii care implica rotatia spre interior a humerusului in articulatie.
Miscarile care determina rotatia spre exterior, cum ar fi ridicarile laterale din aplecat au o valoare cosmetica redusa, astfel ca putini culturisti le fac regulat (cel putin pana in momentul in care sufera o accidentare).
De aceea, capsula rotatorie devine treptat din ce in ce mai slaba si nu isi mai poate indeplini rolul sau specific de stabilizare a umarului. O alta problema cu umerii consta in suprasolicitarea lor, nu in sensul efectuarii prea frecvente a exercitiilor pentru deltoizi, ci in sensul stresarii articulatiei oricand este tinuta in mana o haltera sau o gantera.
Din aceasta perspectiva, chiar si exercitiile pentru spate, biceps si triceps pot agrava probleme ale umarului deja existente.
La suprasolicitarea din timpul antrenamentelor se poate adauga si cea provocata de eforturile din afara (un mecanic lucreaza 8 ore pe zi cu bratele ridicate).
De asemenea este posibila aparitia unui efect de “lateralitate” (stangaci, dreptaci) de predispunere mai accentuata la accidentari a umarului corespunzator bratului mai puternic.
LEZIUNI CARE POT REZULTA DIN PRECTICAREA ALTOR SPORTURI
In multe sporturi, inclusiv in patinaj, fotbal, lupte, caderea corpului este inevitabila . In timpul caderii bratele sunt intinse instinctiv pentru a opri miscarea descendenta a corpului spre sol sau pentru a reduce viteza de coborare.
Aceasta reactie instinctiva are ca rezultat aplicarea unor forte extrem de importante asupra articulatiei glenohumerale, forte care conduc deseori la accidentari.
Acestea pot varia de la intinderi si rasuciri ale muschilor inconjuratori si ale ligamentelor pana la subluxatii sau chiar dislocari complete ale umarului.
Instructor: Cristian Iacob
Facebook Comments
